Calduara curge in valuri peste case, peste copaci, peste flori si animale,peste oamenii care fierb in propriile temperaturi ... Cu toate astea, atmosfera incinsa ca-n cuptorul fauritorului de paine spre fiinta, are si ea latura sa buna si ne activeaza instinctul de aparare, care cu apa rece, care cu bere de la gheata sau cu miezul harbuzului tocmai scos din ciutura fanta...nii. Caci, in fond, ce ne impinge mai tare inainte in lupta decat lupta insasi ? Cred ca e un punct de vedere care ne permite sa privim si altfel canicula care ne sperie de obicei mai mult prin sonoritatea numelui.
In fond , roamanii intelepti de la tara folosesc adeseori urarea : " Da Doamne bine si la vara cald ! "
Si daca ma mai gandesc putin, mie chiar imi plac serile de dupa zile toride, cand , la adapostul intunericului, sorb de la fereastra aerul caldut impanat cu sficiuiri de racoare nocturna si jumatati de ganduri,ca pe un elixir datator de liniste si odihna .
Bine-i in dogoarea verii cand ne racorim in propriile noastre ganduri bune !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu