Ca doar toamna nu inseamna numai ploaie ...

Stii de ce nu se culca omul cu ceva glagorie in cap sub mar sau sub gutui ? Si mai ales, catre miezul toamnei ?! Nu stiti ?!? Ei, uite ca nici eu nu vreau sa-ti spun . Intreaba-l pe Newton !
Cu toate astea, mi-e drag tare sa ma intind sub pomii rodnici ai livezii, chiar cu riscul de a afla pe viu cat de capabila de cucuie e nenorocita aia de acceleratie gravitationala . Si stau si ma uit beat de priveliste si de culoare la minunile ...ce vor umple panerele si apoi camarile si vor tamaia aerul toamnei cu miresme serafimice . Si daca nu m-a taiat capul cand a venit timpul alegerii sa ma fac pomicultor, iata ca privitor si admirator, ba si pozar al poamelor tot se cheama ca am ajuns ...
... Si-am insirat aceste slove fiindca tare mi-e dor de gradina bunicii, de pe Valea Muresului Superior, pe cand. leneveam testand pufosenia ierbii, cu ochii tinta la parul urias de deasupra mea caruia-i propuneam si un joc : Daca intr-un sfartac de ceas tipa spre mine o para coapta , atunci musai ca Voichita Fatului ma iubeste nitel si-a veni in vizita la namiaz ca sa jucam in cerdac popa-prostu pe tucaturi !

" Cri, cri, cri, toamna gri , nu credeam c-o sa mai vii ... "

M-am chinuit putin (nu-i usor lucru descantecu-asta !) dar am reusit : am oprit ploaia , asa ca dragi prieteni, duceti-va fara grija pe unde aveti treaba. Ei, pentru orice eventualitate luati-va si-o umbrela cu voi, asa sa fie , dar orice-ai zice, de oprit am oprit-o !...
In alta ordine de idei, sa se supere la aparitia plumburiului norilor pe cer in locul albului vatos pe ton bleu ciel, poate oricine, dar sa-l vad pe acela care reuseste sa vada frumusetea ramurilor indoite pana la pamant de povara apei din cer, omul care se oglindeste in fiecare picatura de smarald odihnind gratios pe un fir de iarba, si invita la vals ultimul melc de anul asta, estetul care poate sa-si fericeasca ochii cu paleta incarcata de culori vii si foarte vii, uitata in gradina de Pictorul Atotinspirat al toamnei. Cand ploaia iti imbroboneaza sticla ferestrei, poti sa vezi asta ca o piedica in calea vederii, dar poti sa si admiri arta si fantezia celui mai fermecator caleidoscop, oferit gratis cui vrea sa-l foloseasca .
Si pana la urma, sunt oameni care vad toamna ca pe un preambul al iernii celei geroase si rele si greoaie in deplasare si, bla, bla, bla ... dar, de ce nu ne-am bucura ca, odata venita toamna, ne apropiem cu inca un anotimp de primavara cea iubita de toata lumea !
E un punct de vedere, nu ?

" A trecut intai o boare ... "

 Tocmai cand ne gandeam daca n-ar fi bine sa vindem provizia de lemne pentru iarna care , oricum parea ca nu mai are ganduri de vizita pe la noi, iata ca, odata cu intristarea copiilor care trebuie s-o ia de la capat cu chiulul de la scoala, a coborat peste noi anotimpul camarilor pline si al gulerelor ridicate.
Gutuile isi infioara puful si aromesc livada cu parfum de Paradis, prunele promit ca un an de zile vom avea cu ce sa ne tratam paradontoza , perele rad a marmelada dintre frunzele ce-au inceput sa bata-n cafeniu, nucile ezita la dezbracat ca niste mirese-n seara cu evenimentul, merele isi expun impudic rosul obrajilor ( acum inteleg cum a fost posibila caderea in ispita a stramosului meu in fata nurilor Evei si a persuasivului carmin ) iar strugurii ... oooo ... astia lalaie cat ii tine gura  " Bun e vinul ghiughiuliu ... "  si tampit ai fi sa nu-l crezi, cand  vezi licoarea fermecata jonglandu-si moleculele in stropi parfumati ca chanelul si racoritori ca o pala de aer de gerar. In timpul asta, dovlecii se intorc somnorosi de pe o parte pe cealalta, visandu-se vedete-sperietori la sarbatoarea de toamna de peste Atlantic, cu toate ca nici o placinta n-ar fi de lepadat.
Da dragilor, cu bune si cu rele, toamna a venit peste piciorul nostru de plai si depinde de noi s-o vedem ca pe un anotimp frumos, colorat si, sa dea Dumnezeu, linistit !
Toamna buna !

Troitele Valcii

Denumite in diverse moduri, dupa zona in care au fost ridicate la rascruci de drumuri (dar nu numai), troitele au insotit dintotdeauna romanul in peregrinarile sale, la munca, in transhumanta, in pelerinaj ritual sau spre locul de petrecere. In Moldova le spune "cruci la rascruci", maramuresenii le numesc "rastigniri", in tinutul Padurenilor (Hunedoara) "rugi" , in Transilvania ca si in Oltenia, oamenii le spun "cruci" si in sfarsit in Valcea "icoane". Docu...mentele vechi le consemneaza simplu : "lemne". Etimologii afirma ca numele lor provine de la slavonul trojka, ducand cu gandul
spre Sfanta Treime. Exista insa istorici care afirma ca ridicarea unor semne in intersectii provine inca de pe vremea romanilor, corespondentul numelui lor latin insemnd intr-o traducere aproximativa,"trei drumuri ".
Dincolo de istorie insa, personal ma bucur ca valcenii au pastrat atat troitele vechi, dar au ridicat multe altele noi, la rascruci sau, pur-si-simplu pe marginea drumului, spre recunostinta, pace si inchinare. Bineinteles ca potentatii politici ai vremii au navalait si ei cu sperante electorale spre idee, dar nu se pune, fiindca-i tot pe banii nostri.
Ma bucur cu atat mai mult cand ma pot inchina in fata unei troite, cu cat, o vreme indelungata am locuit intr-o zona de campie, unde singurele cruci de pe marginea drumului sunt alcatuite din doua tevi sudate, amintind de cei (multi, foarte multi !) care si-au pierdut viata sub palosul zeului Automobil .
Va invit sa vizitati tinutul Valcii si sa va opriti pentru o ruga in fata unei troite.
Slava Domnului, aveti unde !